În cadrul unui proces este imperios ca instanța de minori și familie să aibă în vedere interesul superior al minorului, atunci când se pronunță cu privire la raporturile dintre părinți și copii. Conform art. 401 C.civ. și art 17 din Legea 272/2004, părinții separați de copilul lor au dreptul la legături personale cu acesta, iar copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.

Însă textele menționate anterior nu stabilesc modalitatea concretă de realizare a acestui drept, dar din reglementarea existentă rezultă implicit că exercitarea dreptului devenit litigios trebuie făcută într-o asemenea modalitate încât să nu se ajungă la îngrădirea lui. Este deosebit de important să se rețină că păstrarea relațiilor personale dintre părintele nerezident și copil este atât un drept al minorului, cât și al părintelui cu care acesta nu locuiește. Evident că, pentru menținerea acestor legături firești, este necesar în mod absolut ca părintele să își dorească și să solicite instanței în cadrul unui proces menținerea relațiilor personale cu minorul.

Părintele nerezident este creditorul dreptului de a menține legături personale cu minorul, iar părintele rezident este debitorul obligațiilor corelative, fiind ținut să asigure primului realizarea efectivă a drepturilor conferite de lege.

Derularea unui program de legături personale ale părintelui nerezident este esențială pentru o dezvoltare normală a copilului, însă programul trebuie să fie realizat de o manieră care să permită ambilor părți aducerea acestuia la îndeplinire și nu trebuie să interfereze sub nicio formă cu activitățile esențiale ale minorului (activități educative desfășurate la școală/ grădiniță, activități extrașcolare asupra cărora ambii părinți au agreat anterior, orele de somn etc.)

Programul pe care instanța de tutelă îl va stabili, în fiecare caz în parte, trebuie așadar să fie echilibrat și rațional și trebuie să dea eficiență dreptului copilului de a avea legături personale cu părintele nerezident, iar celălalt părinte (cel cu care copilul locuiește efectiv) trebuie să coopereze pentru a asigura în mod categoric un mediu optim de creștere și educare al copilului, în care ambii părinți să fie prezenți.

Avocat Andreea Marca, Baroul Bacău