”Pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu. În acest scop, vor fi ascultați și părinții sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, și avizul consiliului de familie” ( art. 40 C. civ.).

Potrivit legii române, capacitatea de exercițiu deplină începe la data când persoana devine majoră (art. 38 C. civ.).

Într-o cerere adresată instanței de tutelă, în calitate de reclamant, va figura minorul care a împlinit vârsta de 16 ani și care, pentru motive temeinice, dorește acordarea capacității depline de exercițiu anticipate. În cazul în care există acordul ocrotitorului legal, minorul va formula cererea persona , asistat de aceștia. Problema apare în cazul în care ocrotitorii legali se opun, ceea ce determină ca părintele/tutorele să figureze în cerere ca intimat, solicitarea îmbrăcând un caracter contencios. În acest caz, se va solicita instanței desemnarea unui curator special care să apere interesele minorului (art. 150 C. civ.).

De regulă, procedura recunoașterii capacității de exercițiu anticipată este reglementată de Cartea a III-a a Codului, procedura necontencioasă judiciară (art. 527 C. proc. civ. – 537 C. proc. civ.), dar în situația prezentată mai sus, întrucât între ocrotitorul legal (părinte/tutore) se ivesc interese contrare și implică dezbateri publice, orale și contradictorii, se aplică procedura contencioasă, care va soluționa litigiul apărut între minorul de 16 ani și ocrotitorul legal.

Situația de fapt, pentru a se admite o astfel de cerere privitoare la dobândirea capacității de exercițiu sub vârsta majoratului, va trebui să cuprindă motivele temeinice cerute de legiuitor în dispozițiile art. 40 alin. 1 C. civ.

Aspectele esențiale pentru soluționarea cauzei vor fi prezentate în descrierea situației de fapt și pot fi considerate motive temeinice pentru care se solicită acordarea capacității depline de exercițiu următoarele: părinții minorului nu țin legătura cu acesta, minorul este încadrat în muncă și își poate asigura întreținerea prin mijloace proprii, minorul dorește să urmeze o formă de pregătire profesională  care în mod normal ar necesita încuviințarea ocrotitorilor legali etc.

O situație deosebită este cea a minorului asupra căruia există instituită măsura de protecție specială de tipul plasamentului. În acest caz, minorul poate solicita emanciparea sa în cazul în care se încadrează în muncă, își găsește o locuință și dorește să părăsească sistemul de protecție.

Instanța de tutelă va aprecia în mod suveran temeinicia motivelor arătate și dacă ele justifică acordarea capacității depline de exercițiu în mod anticipat, va admite cererea.

Avocat Andreea Marca, Baroul Bacău